Alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii au avut loc pe 3 noiembrie 2020. Este posibil să fim martorii unei situaţii oarecum bizare, candidatul care va primi cele mai multe voturi din partea publicului poate să nu fie câştigătorul. Acest lucru se datorează faptului că preşedintele nu este ales direct de către alegători, ci de ceea ce este cunoscut sub numele de colegiu electoral, informează The Independent.  

 Când americanii merg la urne, ei votează, de fapt, pentru electorii candidatului lor preferat, adică un grup de funcţionari care alcătuiesc colegiul electoral. Colegiul Electoral este cel care alege preşedintele şi vicepreşedintele.  În SUA este posibil ca un candidat să devină preşedinte dacă câştigă o serie de curse strânse în anumite state; el nu trebuie să aibă majoritatea voturilor din toată ţara.  Aceasta este instituţia care i-a dat lui Donald Trump preşedinţia în 2016, chiar dacă Hillary Clinton a câştigat atunci votul popular, obţinând cu peste 3 milioane de voturi mai mult decât Trump.În total, în colegiul electoral sunt 538 de electori: câte unul pentru fiecare membru al Camerei Reprezentanţilor, doi pentru fiecare senator şi trei alocaţi Districtului Columbia prin al 22-lea Amendament.

 Când alegătorii îşi dau votul în ziua alegerilor în America, ei nu votează practic direct pentru candidaţi, ci votează pentru electorii candidatului lor preferat – un grup de funcţionari care alcătuiesc colegiul electoral.

În toate statele, cu două excepţii, candidatul care obţine o majoritate de voturi obţine toate voturile colegiului electoral al statului respectiv.

Fiecare elector reprezintă un vot electoral, iar un candidat trebuie să obţină majoritatea voturilor – 270 sau mai mult – pentru a câştiga preşedinţia. După ce alegătorii şi-au exprimat preferinţele pe buletinele de vot (şi după ce guvernatorii statelor certifică voturile şi listele electorale), electorii se întâlnesc în luna decembrie în statele lor. Atunci aceştia votează oficial pentru preşedintele şi vicepreşedintele SUA. Membrii Camerei Reprezentanţilor şi ai Senatului se reunesc apoi în ianuarie pentru a face o numărătoare oficială a acestor voturi.

 Colegiul electoral este o soluţie de compromis, care datează de la originile ţării, când s-a pus problema că centrele urbane ar putea domina alegerile în detrimentul zonelor mai puţin populate.

 Deoarece numărul de electori pe care îi are un stat depinde de numărul de reprezentanţi al acestuia în Camera Reprezentanţilor, statele mai populate au un avantaj, în virtutea unei reprezentări mai mari. Pentru a compensa acest lucru, fondatorii ţării au stabilit că fiecare stat va primi câte un elector pentru fiecare senator – fiecare stat având doi senatori, indiferent de dimensiunea sa.

 Procedura este prezentată în al 12-lea amendament al Constituţiei Statelor Unite

  La ultimele două alegeri la care candidaţii au pierdut votul popular, dar au câştigat oricum alegerile, candidaţii au fost republicani. George W. Bush a câştigat în 2000, iar Donald Trump a câştigat în 2016.

De exemplu, dacă un candidat câştigă 50,1% dintre voturi în Texas, i se acordă toate cele 38 de voturi electorale ale statului. În schimb, chiar dacă un candidat ar câştiga printr-o victorie covârşitoare, nu e exclus să obţină totuşi acelaşi număr de voturi electorale.

 Prin urmare, este posibil ca un candidat să devină preşedinte câştigând o serie de curse strânse în anumite state, în ciuda faptului că are mai puţine voturi în toată ţara. Există doar două state (Maine şi Nebraska) care îşi împart voturile colegiului electoral în funcţie de proporţia de voturi pe care le primeşte fiecare candidat.

 Acesta este motivul pentru care candidaţii la preşedinţie vizează mai degrabă anumite „state competitive” decât să încerce să câştige cât mai mulţi alegători posibili în toată ţara. Astfel, fiecare stat pe care îl câştigă îi apropie de cele 270 de voturi ale colegiului electoral, de care au nevoie pentru a deveni preşedinţi.

  În unele state electorii ar putea vota pentru orice candidat preferă, indiferent de preferinţa alegătorilor. Cu excepţia anumitor state, care impun prin lege electorilor să voteze aşa cum dictează rezultatul alegerilor prezidenţiale din statul respectiv, restul nu impun electorilor să voteze într-un anumit fel.

 Dacă un elector votează împotriva alegerii statului său, acesta este numit „necredincios” . Până acum, însă, niciun scrutin prezidenţial nu a fost afectat de votul electorilor „necredincioşi”, votul acestora fiind doar unul marginal.

  Dacă nici funcţia de preşedinte şi nici cea de vicepreşedinte nu a fost ocupată după votul din Colegiu, atunci delegaţiile statelor din Camera Reprezentanţilor vor decide cine este viitorul preşedinte, iar senatorii vor decide vicepreşedintele.

Acest lucru s-a întâmplat o singură dată, în 1824. Astăzi, cu două partide care domină sistemul electoral din SUA, o astfel de probabilitate este foarte redusă. (sursa: Mediafax.ro)

Lupta dintre Donald Trump și Joe Biden

Lupta dintre Joe Biden și Donald Trump a fost și este una strânsă. În acest moment, numărătoare voturilor este în plină desfășurare.

Trump s-a lăudat că a câștigat alegerile, dar a vorbit și despre fraude. Președintele american a dat ca exemplu statele unde era cotat la o distanță confortabilă de Joe Biden. Acesta a reușit să recupereze, însă, procente importante în ultimele ore. Trump spune că va cere arbitrajul Curții Supreme a Statelor Unite, acolo unde republicanii au majoritate.

Este prea devreme pentru a anunţa un câştigător, iar numărătoarea voturilor s-ar putea întinde pe zile întregi în unele state. Însă favorit în acest moment este Donald Trump, președintele în funcție. 

Update 1: Joe Biden conduce cu 50,1%, iar Donald Trump are 48,3%.  

Sursa foto: AFP