sâmbătă, 24 octombrie
30 septembrie 1857-Au început lucrările Adunărilor ad-hoc care au precedat Unirea Principatelor Moldova și Valahia
De Mihai Popan - miercuri, 30 septembrie în categoria Cultură
24

Distribuie pe rețelele de socializare

Pe data de 30 septembrie-10 decembrie 1857 au fost convocate Adunările ad-hoc a Valahiei, sub președenția formală a mitropolitului și cea efectivă a vicepreședintelui Nicolae Golescu, care au pus bazele fuzionării celor două Principate, Moldova și Valahia.

Tratatul de pace de la Paris din 18/30 martie 1856 prevedea intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), trimiterea în aceste principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune bazele vitoarei lor organizări, libertatea navigației pe Dunăre etc.

Adunările ad-hoc din ambele Principate românești au fost organizate pe baza unui caracter consultativ, fiind formate din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii și aveau scopul de a face propuneri referitoare la realizarea Unirii Principatelor.

Majoritatea opiniei publice din Valahia era de acord cu ideea unirii cu Moldova, iar în Basarabia, partida unionistă formată din perosnalități ilustre ale vremii, cum ar fi Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, au avut de întâmpinat opoziția separatiștilor moldoveni formată din Costache Negruzzi, Gheorghe Asachi etc. Opoziția separatiștilor moldoveni doreau menținerea separării, precizând faptul că poate interveni o posibilă decădere a Iașilor și Moldovei, dacă capitala va fi mutată la București.

Sursă foto: unitiscimbam.ro


 

 

Distribuie pe rețelele de socializare

Alte știri