joi, 22 octombrie
Interviu cu doamna Monica Mare-Directorul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
De Mihai Popan - vineri, 18 septembrie în categoria Interviuri
79

Distribuie pe rețelele de socializare

În anul 1899 a luat naștere la Baia Mare Asociația Muzeală Băimăreană, ai cărei membrii donează din obiectele personale ce urmau a constitui un muzeu. Secția de etnografie și artă populară este aprobată în anul 1964, iar activitatea științifică a muzeului își are începuturile din anul 1968.

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară este aflat sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, fiind amplasat în Baia Mare pe Str. Dealul Florilor nr1.

Expoziția pavilionară de etnografie și artă populară este formată din trei părți distincte, care sunt: ocupațiile tradiționale principale și secundare, meșteșuguri și instalații tehnice, obiecte aparținând artei populare, ceramică, mobilier, obiecte de uz casnic, elemente de arhitectură populară, port și textile de interior, din cele patru zone etnografice ale județului (Chioar, Codru, Lăpuș, Maramureș).

Muzeul Satului a fost inaugurat în anul 1984 și cuprinde monumente din cele patru zone etnografice din Județul Maramureș care sunt repartizate în jurul Bisericii de lemn din Chechiș.

Directorul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară, doamna Monica Mare a declarat pentru 24mm:

 

M.P.: Când a fost înființat Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș?

M.M.: ,,Dacă ne raportăm la un document care să menționeze înființarea Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară ca instituție, atunci putem spune că muzeul a fost înființat prin Hotărârea nr. 81 din 19 septembrie 2006, a Consiliului Judeţean Maramureş, când secțiile Muzeului Județean Maramureș au devenit instituții de cultură cu personalitate juridică având ca for tutelar Consiliul Judeţean Maramureş

Din punct de vedere istoric însă, începuturile activității muzeale datează din anul 1899, când a luat ființă la Baia Mare Asociația Muzeală Băimăreană, formată din intelectualitatea orașului. Membri acesteia au donat obiecte care au constituit primele colecții ale muzeului băimărean, determinând deschiderea pentru public, la 19 iunie 1904, a Muzeului Orășenesc Baia Mare. 

Cel de-al Doilea Război Mondial a întrerupt activitatea muzeală care a fost reluată în 1950, iar în anul 1951 a fost înființat Muzeul Regional Baia Mare care a preluat patrimoniul Muzeului Orășenesc. Aprobarea de înființare a unei Secții de etnografie și artă populară a venit abia în 1964. În 1968, ca urmare a reorganizării administrative ce înlocuia regiunile cu județele, a luat naștere Muzeul Județean Maramureș. În perioada următoare, în vederea dezvoltării secției etnografice, au fost organizate campanii de achiziții a obiectelor de artă populară, conduse de renumitul etnograf Tancred Bănățeanu.

Creșterea substanțială a colecțiilor secției de etnografie, precum și deosebita valoare a pieselor, recunoscută de către marii specialiști în domeniu: Tancred Bănățeanu, Boris Zderciuc, Silvia Zderciuc, Nicolae Ungureanu, Cornel Irimie, Georgeta Stoica, a impus organizarea unui muzeu etnografic cu expoziție pavilionară. În acest scop a fost obținută clădirea Teatrului de Vară, aflată atunci în avansată stare de degradare, fiind supusă ulterior unor lucrări de reparații capitale și transformări pentru a putea găzdui atât expoziția, cât și depozitele secției. Nu s-a renunțat nici la ideea păstrarii spațiului pentru spectacole: scena și amfiteatrul care are aproximativ 800 de locuri.

Cu entuziasm, tot personalul a depus eforturi mari pentru ca la 1 iulie 1978 să fie deschisă expoziția pavilionară de bază a Secției de Etnografie și Artă Populară. Pentru selecția și expunerea pieselor a fost constituit un colectiv format din specialiștii Secției de Etnografie de la Baia Mare: Sabin Șainelic și Janeta Ciocan, precum și specialiști de la Muzeul Satului din București: Hedvig Maria Formagiu, Jana Negoiță, Maria Socol, întreaga activitate fiind supervizată de dr. Georgeta Stoica și dr. Tancred Bănățeanu. Această expoziție a fost păstrată până în anul 2007 când a fost inaugurată o nouă expoziție de bază: „Lemnul în comunitatea tradițională din Nordul Transilvaniei - de la leagăn la mormânt”.”


M.P.: De către cine a fost înființat Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș?

M.M.: ,,Aprobarea de înființare a unei Secții de etnografie și artă populară primită în anul 1964, a făcut posibilă angajarea primului muzeograf al noii secții: Laura Sârbu. 

În anul 1968, se angajează ca muzeograf un pasionat etnograf, Sabin Șainelic, care și-a dedicat întreaga viață muzeului din Baia Mare. Lui i se datorează descoperirea și achiziționarea a mai bine de jumătate din actuala colecție a Secției de Etnografie și Artă Populară.

În anul 1971 se angajează un al doilea muzeograf, Janeta Ciocan. Cei doi au elaborat tematicile unei expoziții pavilionare (Janeta Ciocan) și a uneia în aer liber (Sabin Șainelic). Tematicile propuse de aceștia au constituit examenul pentru absolvirea cursurilor de perfecționare și postuniversitare, organizate de către Ministerul Culturii și au fost apreciate pozitiv. Această apreciere a determinat atribuirea clădirii fostului Teatru de Vară pentru muzeul pavilionar. 

Grație entuziasmului și eforturilor întregului personal al Secției de Etnografie, la data de 1 iulie 1978 a fost inaugurat Muzeul Pavilionar de Etnografie și Artă Populară.”

 

M.P.: O scurtă prezentare a muzeului.

M.M.: ,,Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, instituţie publică de cultură, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Maramureş este situat pe Dealul Florilor, într-o zonă pitorească a municipiului. Muzeul cuprinde două locații: Muzeul Satului și Expoziția Pavilionară, care se află în clădirea fostului Teatru de Vară al orașului.

Spațiul expozițional din clădirea fostului Teatru de vară, este organizat în 3 săli, dintre care 2 găzduiesc expoziția de bază, iar o sală este destinată expozițiilor temporare.

Expoziţia de bază, denumită sugestiv„Lemnul în comunitatea tradițională din Nordul Transilvaniei - de la leagăn la mormânt”, prezintă ocupaţii tradiţionale, meşteşuguri populare, instalaţii tehnice, port popular, textile și podoabe din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș: Chioar, Codru, Lăpuş, Maramureș Istoric. Tot în cadrul acestei expoziții pot fi admirate icoane pe sticlă, piese de ceramică și o spectaculoasă colecție de pecetare a preotului Mircea Antal din Breb, precum și unele dintre cele mai vechi cruci de lemn din Cimitirul Vesel de la Săpânța.

Muzeul Satului și-a deschis porțile în anul 1984, la 15 august, și a luat naștere în jurul bisericuței de lemn. Biserica datează de la 1630 și a fost adusă din satul Chechiș, un sat din apropierea orașului Baia Mare. Expoziția permanentă se întinde pe o suprafață de 6 ha, având un număr de 71 de monumente de arhitectură populară reprezentative pentru cele patru zone etnografice ale județului Maramureș, cunoscute în vechime ca „țări”: Țara Chioarului, Țara Codrului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului Voievodal. Fiecare dintre acestea are un specific aparte bine subliniat de către unităţile de arhitectură pe care le prezintă.”

 

M.P.: Prezentați-ne unul dintre obiectele muzeale.

M.M.: ,,Dintre cele peste 12.000 de bunuri culturale care se regăsesc în colecțiile muzeului, este greu să alegem o singură piesă…Totuși, pentru a provoca cititorii să vină în vizită și să o descopere, vom prezenta o piesă deosebită, care se află expusă în expoziția de bază și anume un leagăn pentru copil ce datează de la începutul secolului al XX-lea și provine din Ţara Chioarului, fiind decorat cu motive antropomorfe ( omul) și zoomorfe (șarpe/balaur). 

Piesa este o adevărată operă de artă care atrage atenția prin frumusețea și robustețea personajului masculin, sculptat pe blatul leagănului. Este probabil o reprezentare a tatălui copilului, care poartă îmbrăcămintea specifică Țării Chioarului: gacii, cămașa și opincile. Brațele acestuia susțin coșul în care este așezat copilul, brațe îndreptate spre soare, iar picioarele tatălui se sprijină pe doi balauri sau șerpi, uniți de un soare. Șarpele, în majoritatea reprezentărilor în care este însoțit de motivul solar, are conotații benefice, de ocrotitor al casei și face legătura între forțele htoniene și cele cosmice.”


M.P.: Ce fel de evenimente se desfășoară în cadrul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară?

M.M.: ,,Indiferent de timp şi spaţiu, muzeul s-a impus ca instituţia care colecţionează, tezaurizează, cercetează, conservă și restaurează mărturii ale trecutului. Muzeul reprezintă conştiinţa la care a ajuns comunitatea despre propria ei activitate culturală. Îndeplinirea scopurilor și a rolurilor variate ale Muzeului se realizează prin oferirea către public, în totalitate sau pe categorii precis delimitate, a unor produse/servicii specifice. „Produsul” principal, expoziția permanentă și expozițiile temporare, dar și evenimentele culturale interactive, reprezintă modalitatea de materializare și de comunicare a mesajului cultural al Muzeului.

Obiectivul principal pe care îl urmărim este dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale a muzeului, mai ales prin integrarea dimensiunii participative şi prin reliefarea rolului educaţional şi de prezervare a zestrei materiale şi spirituale a comunităţii maramureșene. 

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, pe tot parcursul anului, organizăm evenimente pentru toate categoriile de public, între care amintim: 

Ateliere educaționale pentru elevi•Hramul Bisericii monument „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” • Zilele Maramureşului • Noaptea Muzeelor • Ziua Universală a iei românești • Ateliere de vacanță la muzeu • Clacă de coasă • Seri de teatru •Toamna în „satul din inima orașului” • Șezătoare la muzeu • Iarna pe uliță • Crăciun în Maramureş • Târgul „Bun de Maramureș”, precum și alte evenimente organizate în parteneriat cu ONG-uri sau instituții de învățământ. 

Faptul că muzeul nostru dispune de spații generoase pentru desfășurarea evenimentelor în aer liber (Teatrul de vară și Muzeul Satului), anul acesta, mai mult ca oricând, datorită condițiilor și măsurilor specifice de desfășurare a evenimentelor culturale, am fost solicitați să fim parteneri în organizarea de evenimente culturale diverse: spectacole de opera, de teatru, de muzică clasică sau tradițională, etc.”

 

M.P.: Ce fel de categorii de obiecte muzeale întâlnim în cadrul muzeului?

M.M: ,, Patrimoniul muzeului este împărțit pe colecții: colecția de port popular, textile de interior, covoare, ceramică, obiecte de cult, colecția de pipe, obiecte de lemn folosite în trecut în gospodăriile țărănești sau la muncile agricole, instalații tehnice dar și arhitectură tradițională ( Muzeul satului). Dintre acestea, o parte se regăsesc în expoziția permanentă ce are ca tematică „Lemnul în comunitatea tradițională din nordul Transilvaniei – de la leagăn la mormânt” și prezintă etape în prelucrarea lemnului, unelte folosite în viața cotidiană, interioare țărănești, port popular, podoabe tradiționale și textile de interior din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș (Maramureșul istoric, Chioar, Lăpuș și Codru), obiecte de cult și ceramică.

Împletindu-se cu povestea lemnului, sunt evidențiate cele trei etape fundamentale ale vieții omului, cele trei praguri: nașterea, căsătoria și moartea. 

În prima sală a expoziției am pornit de la nașterea lemnului din copacul tăiat din pădure, fiindcă acesta nu moare în momentul în care este tăiat, ci devine lemn, se naște din nou, pentru a da viață tuturor obiectelor care erau folosite în gospodăria tradițională și în afara acesteia. În acest sens, în prima sală sunt expuse obiecte care erau folosite în prelucrarea lemnului, obiecte cu funcție dublă, atât utile, cât și decorative, unelte folosite în agricultură, în creșterea animalelor precum și obiecte ce reflectă decorul interior (masa – nucleul gospodăriei, scaunele, leagănul etc.). 

În sala a doua, povestea își continuă firul cu momentul cel mai frumos din viața omului, astfel că s-a reconstituit un alai de nuntă, iar vizitatorii pot admira frumosul port tradițional din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș (Maramureșul istoric, Țara Lăpușului, Țara Chioarului și Codru), precum și portul popular al etniilor conlocuitoare: ucraineni, maghiari, huțuli, țipțeri. Fiindcă în satul tradițional Biserica ocupa un loc important în viața omului, sunt expuse obiecte de cult, colecția de pecetare a preotului Mircea Antal din Breb, cruci, covoare și icoane provenite din diverse centre de iconari din județul nostru. Totodată, vizitatorii pot admira câteva dintre frumoasele lăzi de zestre în care se adunau textilele cu care proaspăta soție înfrumuseța casa. 

Trecerea firească a omului prin viață este încheiată de moarte, care este văzută de omul tradițional ca o călătorie spre altă lume. În acestă idee, expoziția prezintă câteva cruci vechi de la Cimitirul Vesel din Săpânța, nevopsite, astfel că se pot remarca originalitatea și frumusețea decorului acestora.” 



 



 

 

Distribuie pe rețelele de socializare

Alte știri