Astăzi, 4 martie, se împlinesc 44 de ani de la cutremurul care a zguduit întreaga țară. În 4 martie 1977, 56 de secunde au fost suficiente pentru ca 30.000 de locuințe să se prăbușească, peste 1.500 de persoane să moară sub resturile clădirilor și 11.000 de persoane să fie rănite. În București s-au prăbușit peste 33 de clădiri și blocuri de dimensiuni mari. Chiar dacă ziua părea să fie una absolut normală, la ora 21:22 s-a dezlănțuit iadul. Seismul a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Ritchter. Pagubele cutremurului s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în capitală. Printre cei decedați în timpul cutremurului se numără și Toma Caragiu, marele actor, cântăreața Doina Badea și regizorul Alexandru Bocăneț.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, care este cea mai activă zonă seismic din țara noastră, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri.
Cu toate că această tragedie a marcat istoria României, iar mulți oameni încă retrăiesc scenele de groază, situația din țara noastră a rămas la fel. Există aproximativ 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire care se degradează pe zi ce trece. În cazul unui astfel de cutremur, urmările sunt greu de estimate.
În 2018 a fost realizat un scenariu de către Departamentul pentru Situații de Urgență. S-a simulate un cutremur de 7,5 grade, iar urmările au arătat teribilul adevăr. În cazul unui astfel de cutremur, 4.380 de persoane și-ar pierde viața, 8.040 ar fi răniți, iar aproximativ 50.000 de persoane ar rămâne fără toată munca pe care au depus-o, casele prăbușindu-se. Exercițiul DSU lua în considerare distrugerea completă a șase spitale din capital și distrugerea parțială a altor 23. Și electricitatea și alimentarea cu apă ar fi distrusă, 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate, și 55.000 fără apă.
„La 44 de ani după cutremurul din ’77 suntem aproape în aceeași situație ca după cutremur. Avem mii de clădiri vulnerabile în București și nu numai. După 44 de ani clădirile care au fost afectate în 1977 au rămas neconsolidate; câteva dintre ele au fost doar peticite imediat după cutremur, până s-au sistat absolut toate consolidările în iulie – august 1977. Suntem în situația în care nu știm cine o să facă 'curat' după cutremur, nu știm cât o să ne ia să consolidăm toate clădirile, pentru că durează zeci de ani, deci trebuia să ne apucăm de multă vreme. Așadar, stăm mai rău decât în ’77 din multe puncte de vedere. Au trecut 44 de ani în care nu ne-am asigurat că nu se mai repeta un episod ca acela, ba chiar ne-am supra-expus și supra-vulnerabilizat între timp”, spune inginerul Matei Sumbasacu, citat de România Europa Liberă.
Cu toate că românii ignoră posibilitatea apariției unui alt cutremur, aceasta trebuie conștientizată. Prea puțini știm ce trebuie să facem în cazul unui cutremur de dimensiunea celui din 77, deoarece nu există informații sau indicații despre acest aspect, decât în mediul online sau în mass-media. Există totuși cele trei reguli pe care le învățăm și în băncile școlii: ghemuire, protejare și susținere. Indicații care îți spun să te ascunzi sub birou și să îți ferești capul. Dar totuși, acestea nu sunt de ajuns.
Simulările realizate sunt superficiale, iar autoritățile ignoră gravitatea situației. Clădirile din întreaga țară nu au mai fost restaurate de atunci, marea majoritate având doar bulina roșie aferentă, bulină care doar atenționează, dar nu împiedică oamenii să le locuiască sau să le viziteze.
Experții spun că în cazul unui astfel de cutremur, pagubele ar fi de trei ori mai mari decât cele din 77, adică ar depăși 6 miliarde de euro. Ce ar însemna asta pentru România? Distrugere totală, mai ales în situația în care țara noastră se află acum, cu spitale pline de bolnavi de COVID-19 și economie la pământ.
