Irina Giurgiu a ales să practice fotbalul, sportul copilăriei sale, după șase ani de handbal. La vârsta de 18 ani a călcat pentru prima dată pragul echipei Independența Baia Mare, iar după doi ani a ajuns să antreneze grupa de junioare a echipei. În prezent, Irina este selecționerul lotului Under 17 și antrenează, împreună cu Cristian Dulca, echipa națională de fotbal feminin a României, unde activează ca antrenor secund. Unul dintre visele sale a fost să înființeze un club de fotbal feminin, pe care l-a realizat acum patru ani, înființând clubul de fotbal ACS Dream București. Mai mult decât atât, Irina este singura femeie din România care a reușit să obțină licența UEFA Pro, avându-i colegi pe Adrian Mutu și Mirel Rădoi.

Irina Giurgiu, antrenorul secund al echipei naționale de fotbal feminin a României, a declarat pentru 24mm.ro:

M.P.: De ce ai ales să practici acest sport?

I.G.: Am ales să practic acest sport destul de târziu, dar într-un mod organizat, la 18 ani. Încă din copilărie mi-a plăcut să joc fotbal, dar nu știam că în România exista în acel moment fotbal feminin, mai ales în Baia Mare, iar atunci am ales să joc handbal. Am început să joc handbal la 12 ani, iar după șase ani am ales să renunț la handbal, în momentul în care am aflat că s-a înființat o echipă de fotbal feminin în Baia Mare.

M.P.: La vârsta de 18 ani ai jucat fotbal la Independența Baia Mare, iar după doi ani ai antrenat o grupă de junioare din cadrul echipei. Ți-a fost greu să joci și să antrenezi? 

I.G.: Am antrenat grupa de junioare Under 15 a echipei Independența Baia Mare și jucam la grupa de senioare a echipei. A fost o diferență, pentru că eram la început ca jucătoare și ca antrenoare, dar pasiunea pentru fotbal m-a ajutat să progresez, să învăț mai mult și să mă dedic acestor două meserii.

M.P.: De ce ai ales să renunți la handbal în detrimentul fotbalului?

I.G.: Aveam vârsta de 18 ani și aveam o ofertă la Târgu Mureș, antrenându-mă în cadrul echipei HCM Baia Mare, iar între timp m-am înscris și la facultate, la Educație Fizică și Sport. A fost o perioadă în care nu m-am regăsit, aflând că există o echipă de fotbal feminin nou înființată în Baia Mare, am ales să-mi urmez pasiunea din copilărie.

M.P.: Care este părerea ta despre fotbalul feminin actual din România?

I.G.: În ultima perioadă fotbalul feminin din România s-a dezvoltat foarte mult, pot să fac o comparație cu anul 2010, atunci când am început să joc fotbal. În acel an erau opt echipe de fotbal feminin în România, o singură ligă. În momentul de față avem Liga I, Liga a II-a, Liga a III-a, Under 11, Under 13, Under 15 și Under 17. Numărul de echipe a crescut, la fel și numărul jucătoarelor și sperăm ca pe viitor să putem crește calitatea fotbalului feminin din România.

M.P.: Acum că ai reușit să obții licența UEFA Pro, ce echipă ai vrea să antrenezi în viitor?

I.G.: În momentul acesta antrenez echipele naționale de fotbal feminin, Under 17 ca antrenor principal și echipa de senioare ca antrenor secund. Îmi doresc ca în această perioadă să-mi fac treaba cât mai bine și-mi doresc să ne calificăm cu echipele naționale la un turneu final, cu junioarele și cu senioarele. În acest moment nu-mi doresc să antrenez altă echipă, îmi doresc să-mi fac treaba cât mai bine și să obținem rezultatele dorite.

M.P.: Care a fost relația ta cu domnul Mirel Albon, fostul antrenor al echipei de senioare a României și care este cea mai importantă performanță obținută împreună în cadrul echipei?

I.G.: Am o părere foarte bună despre domnul Albon, pentru că dânsul m-a ajutat să învăț, să progresez și cred că munca pe care am făcut-o împreună, în cinci ani de zile, la naționala de senioare a României, m-a ajutat pe mine ca antrenoare, să progresez și să mă dezvolt. Cea mai mare performanță obținută împreună a fost calificarea în 2016 la baraj, unde am jucat cu Portugalia.

M.P.: Ce te-a motivat să înființezi un club de fotbal feminin?

I.G.: În 2016 am primit ofertă de la Federația Română de Fotbal să lucrez în cadrul departamentului de dezvoltare fotbalistică, coordonator în fotbalul feminin. În momentul acela, am fost nevoită să mă mut din Baia Mare în București. Am stat un an cu loturile echipelor naționale și am prestat muncă de birou. Mi-a lipsit să mă aflu pe teren și mi-am dorit să înființez un club de fotbal feminin, acesta fiind unul dintre visurile mele, în momentul în care am început să joc fotbal.

M.P.: Care este modalitatea ta de a motiva jucătoarele?

I.G.: Îmi este foarte ușor să motivez jucătoarele, deoarece am jucat fotbal, dar tind să cred că motivarea lor vine din motivarea intrinsecă. Îmi doresc să le motivez și să le îndrum, fiind un exemplu pentru ele, dar și să le dezvolt să devină persoane mai bune în societate. Cred că treaba fiecărui antrenor la început este de a educa jucătoarele și să le ajute să devină cele mai bune versiuni ale lor.

M.P.: Care a fost experiența acumulată în cadrul cursurilor pentru Licența UEFA Pro?

I.G.: Am început cursul în 2019, în septembrie, chiar de ziua mea. A fost o experiență foarte bună pentru mine, pentru că am întâlnit profesori cu o experiență mare și am avut șansa să particip alături de colegi cunoscuți, care au o carieră în spate, ca jucători și antrenori. Cu atât experiența a avut un impact mult mai mare asupra mea.

M.P.: O paralelă între fotbalul feminin și cel masculin, din România.

I.G.: Diferența este de mentalitate, pentru că de când am fost mică mi s-a implementat ideea că fotbalul este practicat doar de bărbați. Din păcate, unele persoane cred acest lucru și în momentul de față. 

M.P.: Cum crezi că va evolua fotbalul feminin din România în următorii cinci ani?

I.G.: Făcând parte din departamentul de dezvoltare fotbalistică avem anumite obiective, care vor ajuta să crească calitatea fotbalului feminin din România. Vom implementa mai multe proiecte alături de UEFA, iar primul proiect va începe de la nivelul de bază, adică de la o vârstă fragedă. Proiectul ,, UEFA Playmakers” va ajuta jucătoarele să facă primul pas în fotbal, cu ajutorul desenelor animate. Ne dorim să începem de la bază, pentru a avea echipe naționale de valoare.

Ambiția și munca prestată de Irina Giurgiu i-au asigurat îndeplinerea propriilor visuri și au ajutat-o să și le poată dezvolta pe parcurs.