Boboteaza și Sfântul Ioan-tradiții și obiceiuri

Ziua de 6 ianuarie reprezintă o dată importantă pentru credincioșii ortodocși și catolici, fiind sărbătorită Boboteaza sau Epifania. În limba greacă, Boboteaza poartă numele de Teofanie sau Epifanie, însemnând „Arătarea Domnului”. Astfel, creștinii occidentali sărbătoresc în 6 ianuarie vizita magilor la nașterea lui Iisus, iar creștinii ortodocși sărbătoresc momentul în care Iisus a fost botezat, la 30 de ani, în râul Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul. Această sărbătoare, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, în 7 decembrie, încheie perioada celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă.

În fiecare an, de Bobotează, bisericile devin neîncăpătoare pentru credincioșii care participă la slujbele religioase și iau agheasmă, apa sfințită de preoți, pe care oamenii o beau pentru a fi protejați de rău. Poporul român are o mulțime de tradiții și obiceiuri legate de aceste sărbători. Astfel, dacă în noaptea de Bobotează fetele tinere își vor lega un fir roșu pe inelar și își vor pune busuioc sub pernă, se spune că își vor visa ursitul. De asemenea, se mai spune că fetele care vor cădea pe gheață în ziua de Bobotează, sigur se vor mărita în acel an. În tradiția populară se crede că animalele vorbesc la miezul nopții, în ajun de Bobotează, despre anumite locuri în care se află comori. În unele zone ale țării, animalele sunt botezate, în special caii, fiind stropite de preot cu apă sfințită, pentru a fi sănătoase și bune de muncă tot anul.

Potrivit tradiției, în ajun de Bobotează se pregătesc 12 feluri de mâncare, care se așază pe masă în ziua de Bobotează, sub fața de masă punându-se fân sau otavă și în colțuri câte un bulgăre de sare. Membrii familiei nu au voie să se atingă de bucate înainte de a fi sfințite de preotul care umblă cu Iordanul din casă în casă. O parte din mâncare se dă și animalelor pentru a fi ferite de boli și fertile. Pe vremuri, în unele zone ale țării se practica un obicei numit „Iordănitul femeilor”. Femeile din sat se adunau la casa uneia dintre ele, ducând mâncare și băutură. Cântau și dansau, iar dimineața ieșeau pe ulițe și luau pe sus bărbații care le apăreau în cale, ducându-i la râu, unde îi speriau cu aruncatul în apă. Udatul cu apa din fântână sau râu era folosit și pentru integrarea tinerelor neveste în comunitatea rurală. Totodată, in ziua de Bobotează e interzis a se spăla rufe, nu se dă nimic cu împrumut și sunt interzise certurile.

Tradiții și obiceiuri există și în alte țări, dar sunt diferite de ale poporului român. Astfel, în Belgia și Olanda, de Bobotează se prepară un desert cu cremă de migdale, în interiorul căruia este ascunsă o figurină, ce simbolizează un mag. Cel mai tânăr membru al familiei alege feliile, așezat sub masă, cel desemnat rege fiind nevoit să-și aleagă și o regină. Copiii merg din casă în casă cu steaua și primesc mandarine și dulciuri. În unele regiuni din Italia și în Spania, această zi este dedicată petrecerilor, copiii primind cadouri din partea magilor.

În Franța, pe vremuri, se gătea o plăcintă numită „la galette des rois”, care se împărțea în felii, cu una în plus față de numărul mesenilor. Felia în plus, numită „a Fecioarei” sau „a Bunului Dumnezeu”, se oferea unui om sărac. În zilele noastre, în plăcintă este ascunsă o figurină, un rege mag, iar cel care o descoperă va fi numit regele zilei.

În ziua ce urmează imediat după Bobotează, în 7 ianuarie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, numit și Înaintemergătorul, deoarece el a anunțat venirea lui Hristos. A fost fiul preotului Zaharia și a Elisabetei, rude cu Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria. Venirea sa pe lume a fost vestită de Arhanghelul Gavriil, dar Zaharia nu a crezut că soția sa va naște un fiu, Ioan, la bătrânețe. Ioan a avut menirea de a pregăti primirea lui Isus în popor, dar soția fratelui lui Irod a poruncit să i se taie capul la un ospăț de ziua lui Irod, din ură.

În popor se spune că după Sfântul Ioan temperaturile încep să crească, „se botează gerul”. Pentru a fi feriți de boli peste an, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă în dimineața zilei de Sfântul Ioan. În trecut, în Bucovina se punea un brad împodobit la porțile celor ce purtau numele de Ioan, iar aceștia dădeau petreceri. În Transilvania, cei care purtau numele sfântului erau purtați până la râu, unde erau botezați.

  Boboteaza reprezintă o sărbătoare foarte importantă pentru români, dar și ziua despre care se crede că aduce noroc și sănătate.

Sursă foto: Cotidianul Ro