sâmbătă, 27 februarie
Tradiții de Crăciun-Maramureș și alte meleaguri
De Mihai Popan - joi, 24 decembrie în categoria Cultură
69

Distribuie pe rețelele de socializare

Cea mai așteptată sărbătoare a lunii decembrie și una din cele mai importante sărbători ale anului este Crăciunul, când creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului Isus. Crăciunul a fost introdus în țara noastră odată cu apariția creștinismului și se ține pe 25 decembrie, fiind urmat de alte două zile de sărbătoare. Pentru români este o perioadă în care tradițiile din moși-strămoși sunt păstrate cu sfințenie, în toate zonele țării. Astfel, încă din seara zilei de 24 decembrie, zi cunoscută sub denumirea de Ajunul Crăciunului, ulițele satelor românești, dar și străzile orașelor răsună de glasurile colindătorilor. Cântecele de stea sau colindele creștine au ca subiect Nașterea Domnului. Copiii cu steaua sunt primiți de gazde și răsplătiți cu mere, nuci și colaci. În biserici se oficiază slujbe, anunțând bucuria Nașterii Mântuitorului. Oamenii își împodobesc casele cu ghirlande multicolore, bradul de Crăciun, decorat, nelipsind din casele românilor.

Transilvania este recunoscută ca zonă păstrătoare de vechi tradiții. Pregătirile încep încă din timpul postului, când bărbații încearcă să termine muncile agricole pentru a asigura toate cele necesare sărbătorii, iar femeile organizează șezători, unde țes haine festive și obiecte de decor. În zona Clujului, la Mărișel, este păstrat un obicei deosebit, „Junii Mărișelului”, care a fost inclus în patrimoniul UNESCO, datorită frumuseții sale. Un grup de zece tineri necăsătoriți, care vin în fiecare an la biserica din sat, ies în fața lăcașului de cult, unde dansează și colindă, urmând să invite la dans și fetele nemăritate.

În județul Brașov, la Dumbrăvița, este păstrat un obicei ce datează de două secole. Bradul este împodobit în ziua de Crăciun, în centrul comunei, unde este dus de feciorii ce urmează să se însoare (penașii) și de cei care au făcut armata (vătafii) și unde rămâne până după Bobotează.

În Maramureș, zona în care s-au păstrat cele mai multe obiceiuri strămoșești, colindă și adulții, care se adună în grupuri (cete de colindători) și trec din casă în casă. Este momentul în care perioada de post ia sfârșit și oamenii se bucură de preparatele tradiționale: sarmale, cozonaci, preparate din porc, prăjituri, vin. O altă tradiție specifică acestei zone este „Jocul Moșilor”. „Moșii” își acoperă fața cu măști confecționate din păr de capră sau de oaie și biciuiesc pe toți cei ce le ies în cale. Acest ritual are loc după ce tinerii termină de colindat. 

Obiceiul ”Irozilor” este un alt obicei păstrat din generație în generație, cu colinde creștine ce vestesc Nașterea Domnului, dar și cu colinde păstorești, în Maramureș, ce au ca subiecte animale sălbatice sau sunt variante ale Mioriței și care pot avea sute de ani vechime. „Brondoșii” reprezintă o tradiție păstrată în orașul Cavnic (Maramureș). Colindătorii, îmbrăcați cu cămăși și pantaloni de culoare albă, își acoperă fața cu măști din piele de oaie sau capră și își încing mijlocul cu o mulțime de clopote de alamă, care creează un sunet puternic prin mișcarea corpului. În unele zone ale județului se practică „Vergelul” (Bozânta, Arieșul de Câmp, Bârgău, Merișor), care este un eveniment cu dansuri la care iau parte tinerii din sat. Fetele din sat pot ghici numărul nunților din anul respectiv folosind inelele și vergelele din războiul de țesut.

În Banat, se păstrează o tradiție întâlnită și în alte zone, „Vicleimul” sau „Irozii”, o scenetă în care este prezentată povestea biblică a lui Irod. Un alt obicei este „Colindul Dubașilor”, un grup de tineri merg la colindat la casele fetelor nemăritate, alegând colindele în funcție de meseria capului familiei. Grupul are și un conducător, vătaful, care primește darurile gazdelor, pe care le împarte apoi grupului. În unele sate ale Banatului, ritualul de împodobire a bradului diferă față de alte zone, în el punându-se dulciuri, iar sub el, un colac, un cârnaț și o sticlă de răchie, daruri pentru Moș Crăciun.

În Crișana, în unele sate, colindătorii poartă măști zoomorfe și se păstrează obiceiul „Vicleimului” sau al „Irozilor”, scena desfășurându-se în casele oamenilor, iar rolurile sunt jucate în general de copii. În seara de Crăciun se practică un ritual pentru fertilizarea solului, colindătorii mergând, după slujbă, pe la casele oamenilor, unde joacă „Țurca”, un dans ce se presupune că aduce prosperitate. „Umblatul cu Steaua”, care amintește de steaua ce a vestit nașterea lui Isus, se practică de la Crăciun până la Bobotează.

În unele sate din Oltenia, gospodarii se trezesc dimineața devreme în Ajunul Crăciunului, fac focul în sobă și cu o crenguță ruptă dintr-un pom din grădină jeruiesc jarul, la gura sobei, spunând: "Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă:porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși; /Vacile cu viței,oile cu miei,scroafele cu purcei,cloștile cu pui,găinile cu ouă......”, fiind enumerate toate dorințele, ca în final să se spună: La anul și la mulți ani! Există și în această zonă obiceiul „Moșilor”. În Ajunul Crăciunului, dar și în celelalte două zile ale sărbătorii, femeile merg la cimitir, tămâiază mormintele și împart colaci copți care au în mijloc ouă. Pe Valea Jiului, în satul Jiet, este păstrată o tradiție din vremea dacilor, „Colindul Pițărăilor”. Bărbații tineri se îmbracă în costume populare, se strâng în cete, în noaptea dinaintea Crăciunului, împodobesc steaguri cu clopoței, ciucuri și coronițe cu flori și le agață de prăjini, mergând astfel pe la casele sătenilor.

În Moldova, sătenii sunt convinși că îi vizitează ursitorul în noaptea de Crăciun, care vine să guste din preparatele gospodinelor, așezate într-o strachină pe prispă, sub fereastră. Nimeni nu are voie să mănânce înaintea ursitorului, deoarece se spune că dacă tradiția este păstrată, fetele nemăritate își vor visa ursitul. În unele sate sunt preparați „Crăciuneii”, colaci cu forma cifrei 8, care sunt puși lângă icoane și păstrați până la echinocțiul de primăvară, când bărbații îi iau, îi împart în mai multe bucăți ți îi pun sub brazda arată sau îi dau boilor pentru a avea belșug întregul an.

În Dobrogea, grupurile de colindători merg la casele oamenilor din Ajunul Crăciunului până la Bobotează. Tradiția cere ca cetele să fie formate doar din tineri necăsătoriți, dar în unele locuri obiceiul a fost adaptat, existând chiar trei cete de colindători, ceata copiilor, ceata tinerilor necăsătoriți și ceata bărbaților însurați. Ritualul include și „Jocul Caprei”, costumul purtat fiind o combinație între coarnele unui cerb și ciocul unei berze. Colindătorii primesc nuci, mere, colaci, iar fetele nemăritate dau feciorilor coronițe de flori. În unele zone, colindatul presupune folosirea măștilor.

În Muntenia nu există atât de multe tradiții străvechi păstrate pentru această sărbătoare, această zonă fiind apreciată mai mult pentru preparatele culinare tradiționale. Colindatul este unul dintre obiceiurile păstrate și în această zonă a țării, în unele localități cetele de colindători sunt formate din fete tinere, care merg la casele tinerilor neînsurați, iar în alte localități, cetele feciorilor colindă fetele sau sunt formate chiar cete mixte. Rolul colindului este de a alunga spiritele rele și a aduce bucurie gazdelor.

Pentru localnicii din Bucovina, cina din seara de Ajun are o importanță deosebită. Masa este încărcată cu 12 feluri de mâncare, simbolizând cele 12 luni ale anului. În mijlocul mesei se află un colac cu forma cifrei 8, care nu va fi mâncat, ci folosit la muncile agricole din primăvară. Membrii familiei se strâng în jurul mesei, se așază în genunchi și se roagă înainte de a lua masa. Se pomenesc și morții, luându-se câte puțin din fiecare fel de mâncare și aruncându-se peste cap animalelor din gospodărie.

Un obicei așteptat cu mult drag în preajma Crăciunului este și împodobirea bradului, care nu a fost dintotdeauna decorat cu globuri sclipitoare și beteală ca în zilele noastre. Până în secolul al XV-lea, casele oamenilor erau decorate cu crenguțe verzi, acesta fiind considerat un obicei păgân, deși nu după mult timp va fi folosit un arbore întreg. Primul pom de Crăciun a fost înălțat pentru prima dată la Strasbourg, în 1605, într-o piață publică și era împodobit cu mere roșii. Primul brad, împodobit ca în zilele noastre, a fost în 1611, la Breslau. După 1878, tradiția împodobirii bradului cu globuri are succes, cucerind întreaga lume. În România, obiceiul a pătruns datorită studenților români din Berlin sau Viena sau de la curtea regală a dinastiei de Hohenzollern, care a sosit în Țările Române în 1866, obicei preluat foarte repede de protipendada bucureșteană.

Crăciunul este o sărbătoare importantă pentru lumea creștină, fiecare popor având propriile tradiții și obiceiuri. Astfel, la italieni, sărbătorile de iarnă încep de ziua Sfintei Lucia (13 decembrie) și țin până pe 6 ianuarie (Epifania). Moș Crăciun, ajutat de o vrăjitoare bătrână, prietena copiilor, împarte cadouri celor mici. Vrăjitoarea zboară pe o mătură și lasă cadourile sub brad, strecurându-se pe hornul caselor. De Crăciun, danezii se adună în jurul bradului și își oferă cadouri, acțiune inițiată de cel mai vârtsnic din familie. În Norvegia, cadourile sunt puse într-un sac și așezate deasupra ușii destinatarului, căruia îi cad în cap când o deschide. În Lituania, copiii primesc câte un cadou timp de 12 zile, începând din Ajunul Crăciunului. În Ajunul Crăciunului, în Slovacia, capul familiei își înmoaie degetul în miere și face semnul crucii pe frunțile copiilor cuminți. În Bulgaria, membrii familiei împart o pâine în care este ascuns un bănuț, urmând ca cel care îl găsește să aibă noroc tot anul. Chiar dacă în Australia nu există zăpadă, locuitorii din această zonă sărbătoresc Crăciunul împodobind brazi, pe când în Jamaica, Crăciunul este sărbătorit pe ritmuri de raggae.

Indiferent de zona geografică, oamenii întâmpină Crăciunul cu bucurie, fiind o sărbătoare a familiei, a liniștii, a nașterii Mântuitorului.


 



 

Distribuie pe rețelele de socializare

Alte știri

Astăzi a fost aflat rezultatul competiției „Capitala Europeană a Tineretului”. Este Baia Mare noua capitală?

Petruța Gromucz - feb. 27, 2021
Programul „Capitala Europeană a Tineretului” este cel mai ambițios program național destinat ...
Baia Mare „Capitala Europeană a Tineretului” competiție program

ACS Recea vine cu un punct din Mioveni

24mm.ro - feb. 27, 2021
ACS Recea scoate cel de al doilea egal, de această dată împotriva echipei CS Mioveni, cea de a ...
ACS Recea Maramureș egal CS Mioveni

Vaccinul anticovid Johnson&Johnson va fi în curând autorizat

24mm.ro - feb. 27, 2021
Vaccinul Johnson&Johnson, care se va administra într-o singură doză, urmează să fie ...
pandemie coronavirus Covid campanie

Mărțișorul românesc-între tradiție și modernitate

24mm.ro - feb. 27, 2021
Prima lună a primăverii, martie, debutează cu Ziua Mărțișorului, simbol străvechi pentru ...
mărțișor primăvară România UNESCO

Ajută un copil dăruind un mărțișor!

24mm.ro - feb. 26, 2021
Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, Maramureș, vă invită să vizitați expoziția ...
muzeu Maramureș expoziție caritabilă mărțișor

Minaur nu va mai face deplasarea la București

24mm.ro - feb. 26, 2021
Minaur Baia Mare nu va mai face deplasarea la București, în urma testelor făcute, înainte de ...
Minaur Baia Mare deplasare București

130 de cabinete noi de vaccinare în țară. Cinci fluxuri noi de vaccinare în Maramureș

Petruța Gromucz - feb. 26, 2021
Începând de luni, 1 martie, 130 de cabinete noi devin operaționale pentru imunizarea cu vaccinul ...
vaccin centre de vaccinare pandemie coronavirus

Instituire carantină zonală pentru unitățile administrativ-teritoriale Șișești și Tăuții Măgherăuș

Petruța Gromucz - feb. 26, 2021
Președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureș, prefectul Nicolae-Silviu ...
carantină Șișești Tăuții Măgherăuș pandemie

Poți contribui la înfrumusețerea domeniului Mogoșa din Maramureș

24mm.ro - feb. 26, 2021
Domeniul Mogoșa din Maramureș lansează o provocare publicului pe pagina sa de facebook, printr-o ...
înfrumusețare Maramureș Mogoșa 2021

Ionel Bogdan: „După ce se va termina pandemia, Spitalul Modular poate fi folosit pentru zona de Primiri Urgențe”

Daiana Toma-Cioran - feb. 26, 2021
Azi, 26 februarie, are loc ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș. Primul proiect pe ...
conferință de presă Consiliul Județean Maramureș Baia Mare

Sorin Cîmpeanu, despre programa pentru examenele naționale: „Ar trebui să fie mult mai flexibilă această programă”

Petruța Gromucz - feb. 26, 2021
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a discutat ieri seară despre programa pentru examenele ...
educație școală examene pandemie

Maramureșul în scenariul roșu. Ionel Bogdan: „Maramureșul e în top trei județe, la nivel național, în ceea ce privește infectarea cu virusul SARS-CoV-2”

Daiana Toma-Cioran - feb. 26, 2021
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, a anunțat în acestă dimineață că ...
conferință de presă Maramureș Baia Mare

ACS Recea va juca mâine cu CS Mioveni

24mm.ro - feb. 26, 2021
A doua etapă a Ligii a II-a de fotbal va începe mâine, iar echipa maramureșeană de fotbal, ACS ...
ACS Recea meci fotbal Maramureș

Softul pentru verificarea dosarelor de pensii va fi utilizat începând de astăzi

Petruța Gromucz - feb. 26, 2021
Raluca Turcan, Ministrul Muncii, a declarat că softul care urmează să fie utilizat în procesul ...
pensii soft verificare recalculare

România va avea un nou ambasador în SUA

Daiana Toma-Cioran - feb. 26, 2021
Consilierul prezidențial Andrei Muraru va reprezenta România la Washington, au declarat surse ...
Ambasador 2021 România SUA

Minaur va disputa mâine partida cu Bacău, pentru consolidarea poziției cinci din campionat

24mm.ro - feb. 26, 2021
Mâine se va disputa duelul dintre Minaur Baia Mare și Știința Bacău, o partidă care contează ...
sport Minaur Bacău campionat

Certificatul de vaccinare, necesar în orice situație

Petruța Gromucz - feb. 26, 2021
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a discutat ieri în cadrul unei conferințe de ...
certificat de vaccinare pașaport de vaccinare pandemie coronavirus

Peste 80 de amendamente au fost depuse la Legea Bugetului de către deputatul PSD Gabriel Zetea

Daiana Toma-Cioran - feb. 26, 2021
Proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2021 a fost transmis de către Guvern, marți, spre ...
Camera Deputaților Deputat Gabriel Zetea 2021

Remember- 26 februarie

24mm.ro - feb. 26, 2021
1423- Domnul Munteniei, Dan al II-lea, înfrânge turcii veniți să-l reînscăuneze ...
remember 26 februarie 2021 cultură

Muzeul literar-activitate organizată de CCD Maramureș, în parteneriat cu CCd Sibiu

Petruța Gromucz - feb. 25, 2021
​Casa Corpului Didactic Maramureș, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Sibiu, organizează ...
Maramureș Sibiu cărți muzeu