marți, 18 mai
Tradiții de Crăciun-Maramureș și alte meleaguri
De Mihai Popan - joi, 24 decembrie în categoria Cultură
96

Distribuie pe rețelele de socializare

Cea mai așteptată sărbătoare a lunii decembrie și una din cele mai importante sărbători ale anului este Crăciunul, când creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului Isus. Crăciunul a fost introdus în țara noastră odată cu apariția creștinismului și se ține pe 25 decembrie, fiind urmat de alte două zile de sărbătoare. Pentru români este o perioadă în care tradițiile din moși-strămoși sunt păstrate cu sfințenie, în toate zonele țării. Astfel, încă din seara zilei de 24 decembrie, zi cunoscută sub denumirea de Ajunul Crăciunului, ulițele satelor românești, dar și străzile orașelor răsună de glasurile colindătorilor. Cântecele de stea sau colindele creștine au ca subiect Nașterea Domnului. Copiii cu steaua sunt primiți de gazde și răsplătiți cu mere, nuci și colaci. În biserici se oficiază slujbe, anunțând bucuria Nașterii Mântuitorului. Oamenii își împodobesc casele cu ghirlande multicolore, bradul de Crăciun, decorat, nelipsind din casele românilor.

Transilvania este recunoscută ca zonă păstrătoare de vechi tradiții. Pregătirile încep încă din timpul postului, când bărbații încearcă să termine muncile agricole pentru a asigura toate cele necesare sărbătorii, iar femeile organizează șezători, unde țes haine festive și obiecte de decor. În zona Clujului, la Mărișel, este păstrat un obicei deosebit, „Junii Mărișelului”, care a fost inclus în patrimoniul UNESCO, datorită frumuseții sale. Un grup de zece tineri necăsătoriți, care vin în fiecare an la biserica din sat, ies în fața lăcașului de cult, unde dansează și colindă, urmând să invite la dans și fetele nemăritate.

În județul Brașov, la Dumbrăvița, este păstrat un obicei ce datează de două secole. Bradul este împodobit în ziua de Crăciun, în centrul comunei, unde este dus de feciorii ce urmează să se însoare (penașii) și de cei care au făcut armata (vătafii) și unde rămâne până după Bobotează.

În Maramureș, zona în care s-au păstrat cele mai multe obiceiuri strămoșești, colindă și adulții, care se adună în grupuri (cete de colindători) și trec din casă în casă. Este momentul în care perioada de post ia sfârșit și oamenii se bucură de preparatele tradiționale: sarmale, cozonaci, preparate din porc, prăjituri, vin. O altă tradiție specifică acestei zone este „Jocul Moșilor”. „Moșii” își acoperă fața cu măști confecționate din păr de capră sau de oaie și biciuiesc pe toți cei ce le ies în cale. Acest ritual are loc după ce tinerii termină de colindat. 

Obiceiul ”Irozilor” este un alt obicei păstrat din generație în generație, cu colinde creștine ce vestesc Nașterea Domnului, dar și cu colinde păstorești, în Maramureș, ce au ca subiecte animale sălbatice sau sunt variante ale Mioriței și care pot avea sute de ani vechime. „Brondoșii” reprezintă o tradiție păstrată în orașul Cavnic (Maramureș). Colindătorii, îmbrăcați cu cămăși și pantaloni de culoare albă, își acoperă fața cu măști din piele de oaie sau capră și își încing mijlocul cu o mulțime de clopote de alamă, care creează un sunet puternic prin mișcarea corpului. În unele zone ale județului se practică „Vergelul” (Bozânta, Arieșul de Câmp, Bârgău, Merișor), care este un eveniment cu dansuri la care iau parte tinerii din sat. Fetele din sat pot ghici numărul nunților din anul respectiv folosind inelele și vergelele din războiul de țesut.

În Banat, se păstrează o tradiție întâlnită și în alte zone, „Vicleimul” sau „Irozii”, o scenetă în care este prezentată povestea biblică a lui Irod. Un alt obicei este „Colindul Dubașilor”, un grup de tineri merg la colindat la casele fetelor nemăritate, alegând colindele în funcție de meseria capului familiei. Grupul are și un conducător, vătaful, care primește darurile gazdelor, pe care le împarte apoi grupului. În unele sate ale Banatului, ritualul de împodobire a bradului diferă față de alte zone, în el punându-se dulciuri, iar sub el, un colac, un cârnaț și o sticlă de răchie, daruri pentru Moș Crăciun.

În Crișana, în unele sate, colindătorii poartă măști zoomorfe și se păstrează obiceiul „Vicleimului” sau al „Irozilor”, scena desfășurându-se în casele oamenilor, iar rolurile sunt jucate în general de copii. În seara de Crăciun se practică un ritual pentru fertilizarea solului, colindătorii mergând, după slujbă, pe la casele oamenilor, unde joacă „Țurca”, un dans ce se presupune că aduce prosperitate. „Umblatul cu Steaua”, care amintește de steaua ce a vestit nașterea lui Isus, se practică de la Crăciun până la Bobotează.

În unele sate din Oltenia, gospodarii se trezesc dimineața devreme în Ajunul Crăciunului, fac focul în sobă și cu o crenguță ruptă dintr-un pom din grădină jeruiesc jarul, la gura sobei, spunând: "Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă:porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși; /Vacile cu viței,oile cu miei,scroafele cu purcei,cloștile cu pui,găinile cu ouă......”, fiind enumerate toate dorințele, ca în final să se spună: La anul și la mulți ani! Există și în această zonă obiceiul „Moșilor”. În Ajunul Crăciunului, dar și în celelalte două zile ale sărbătorii, femeile merg la cimitir, tămâiază mormintele și împart colaci copți care au în mijloc ouă. Pe Valea Jiului, în satul Jiet, este păstrată o tradiție din vremea dacilor, „Colindul Pițărăilor”. Bărbații tineri se îmbracă în costume populare, se strâng în cete, în noaptea dinaintea Crăciunului, împodobesc steaguri cu clopoței, ciucuri și coronițe cu flori și le agață de prăjini, mergând astfel pe la casele sătenilor.

În Moldova, sătenii sunt convinși că îi vizitează ursitorul în noaptea de Crăciun, care vine să guste din preparatele gospodinelor, așezate într-o strachină pe prispă, sub fereastră. Nimeni nu are voie să mănânce înaintea ursitorului, deoarece se spune că dacă tradiția este păstrată, fetele nemăritate își vor visa ursitul. În unele sate sunt preparați „Crăciuneii”, colaci cu forma cifrei 8, care sunt puși lângă icoane și păstrați până la echinocțiul de primăvară, când bărbații îi iau, îi împart în mai multe bucăți ți îi pun sub brazda arată sau îi dau boilor pentru a avea belșug întregul an.

În Dobrogea, grupurile de colindători merg la casele oamenilor din Ajunul Crăciunului până la Bobotează. Tradiția cere ca cetele să fie formate doar din tineri necăsătoriți, dar în unele locuri obiceiul a fost adaptat, existând chiar trei cete de colindători, ceata copiilor, ceata tinerilor necăsătoriți și ceata bărbaților însurați. Ritualul include și „Jocul Caprei”, costumul purtat fiind o combinație între coarnele unui cerb și ciocul unei berze. Colindătorii primesc nuci, mere, colaci, iar fetele nemăritate dau feciorilor coronițe de flori. În unele zone, colindatul presupune folosirea măștilor.

În Muntenia nu există atât de multe tradiții străvechi păstrate pentru această sărbătoare, această zonă fiind apreciată mai mult pentru preparatele culinare tradiționale. Colindatul este unul dintre obiceiurile păstrate și în această zonă a țării, în unele localități cetele de colindători sunt formate din fete tinere, care merg la casele tinerilor neînsurați, iar în alte localități, cetele feciorilor colindă fetele sau sunt formate chiar cete mixte. Rolul colindului este de a alunga spiritele rele și a aduce bucurie gazdelor.

Pentru localnicii din Bucovina, cina din seara de Ajun are o importanță deosebită. Masa este încărcată cu 12 feluri de mâncare, simbolizând cele 12 luni ale anului. În mijlocul mesei se află un colac cu forma cifrei 8, care nu va fi mâncat, ci folosit la muncile agricole din primăvară. Membrii familiei se strâng în jurul mesei, se așază în genunchi și se roagă înainte de a lua masa. Se pomenesc și morții, luându-se câte puțin din fiecare fel de mâncare și aruncându-se peste cap animalelor din gospodărie.

Un obicei așteptat cu mult drag în preajma Crăciunului este și împodobirea bradului, care nu a fost dintotdeauna decorat cu globuri sclipitoare și beteală ca în zilele noastre. Până în secolul al XV-lea, casele oamenilor erau decorate cu crenguțe verzi, acesta fiind considerat un obicei păgân, deși nu după mult timp va fi folosit un arbore întreg. Primul pom de Crăciun a fost înălțat pentru prima dată la Strasbourg, în 1605, într-o piață publică și era împodobit cu mere roșii. Primul brad, împodobit ca în zilele noastre, a fost în 1611, la Breslau. După 1878, tradiția împodobirii bradului cu globuri are succes, cucerind întreaga lume. În România, obiceiul a pătruns datorită studenților români din Berlin sau Viena sau de la curtea regală a dinastiei de Hohenzollern, care a sosit în Țările Române în 1866, obicei preluat foarte repede de protipendada bucureșteană.

Crăciunul este o sărbătoare importantă pentru lumea creștină, fiecare popor având propriile tradiții și obiceiuri. Astfel, la italieni, sărbătorile de iarnă încep de ziua Sfintei Lucia (13 decembrie) și țin până pe 6 ianuarie (Epifania). Moș Crăciun, ajutat de o vrăjitoare bătrână, prietena copiilor, împarte cadouri celor mici. Vrăjitoarea zboară pe o mătură și lasă cadourile sub brad, strecurându-se pe hornul caselor. De Crăciun, danezii se adună în jurul bradului și își oferă cadouri, acțiune inițiată de cel mai vârtsnic din familie. În Norvegia, cadourile sunt puse într-un sac și așezate deasupra ușii destinatarului, căruia îi cad în cap când o deschide. În Lituania, copiii primesc câte un cadou timp de 12 zile, începând din Ajunul Crăciunului. În Ajunul Crăciunului, în Slovacia, capul familiei își înmoaie degetul în miere și face semnul crucii pe frunțile copiilor cuminți. În Bulgaria, membrii familiei împart o pâine în care este ascuns un bănuț, urmând ca cel care îl găsește să aibă noroc tot anul. Chiar dacă în Australia nu există zăpadă, locuitorii din această zonă sărbătoresc Crăciunul împodobind brazi, pe când în Jamaica, Crăciunul este sărbătorit pe ritmuri de raggae.

Indiferent de zona geografică, oamenii întâmpină Crăciunul cu bucurie, fiind o sărbătoare a familiei, a liniștii, a nașterii Mântuitorului.


 



 

Distribuie pe rețelele de socializare

Alte știri

Ionel Bogdan, despre Aeroportul Internațional Maramureș: „Obiectivul este să operăm și alte curse internaționale”

Petruța Gromucz - mai 17, 2021
Astăzi a avut loc o conferință de presă susținută de președintele Consiliului Județean ...
CJMM Maramureș conferință de presă Ionel Bogdan

Finanțări de peste 1 miliard de euro și 7 apeluri de proiecte deschise în cadrul programului CERV

Petruța Gromucz - mai 17, 2021
Comisia Europeană a anunțat lansarea a șapte apeluri în cadrul programului „Cetățeni, Egalitate, ...
economie fonduri beneficiari eligibili CERV

Când vor putea românii să intre în SUA fără vize? În prezent, 10% din vizele cerute sunt refuzate

Daiana Toma-Cioran - mai 17, 2021
Românii au probleme atunci când vor să plece în Statele Unite ale Americii. În loc să-i ...
Români SUA vize România

Marcel Ciolacu susține că prim-ministrul Florin Cîțu l-a sunat în urma „cerințelor comisarilor europeni și a președintei Comisiei”

Daiana Toma-Cioran - mai 17, 2021
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, susține că a fost sunat de prim-ministrul Florin Cîțu pentru a ...
PSD Marcel Ciolacu România 2021

Coronavirus: situația îmbolnăvirilor SARS-CoV-2 din ultima săptămână în județul Maramureș. Numărul cazurilor de îmbolnăvire a înregistrat scăderi considerabile

Petruța Gromucz - mai 17, 2021
Conform Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției, în ultima săptămână, în ...
Maramureș pandemie situație îmbolnăviri noi cazuri

Au fost aprobate organizarea și desfășurarea scenariilor cursurilor de învățământ preuniversitar din Maramureș, pentru perioada 17-21 mai 2021

Petruța Gromucz - mai 16, 2021
Prefectul Vlad-Emanuel Duruș a declarat că s-a desfășurat ședința extraordinară a Comitetului ...
educație învățământ scenarii elevi

„Cât îi Maramureșu’”, inspirație pentru Școala Populară de Artă din Baia Mare

Petruța Gromucz - mai 16, 2021
În miezul lui Florar, Secția Școala Populară de Artă a Centrului Județean pentru Conservarea și ...
Maramureș Școala Populară de Artă Baia Mare Baia Mare dascăli

Portugalia și Grecia își așteaptă turiștii. Care sunt condițiile de călătorie în cele două țări?

Petruța Gromucz - mai 16, 2021
Autoritățile din Portugalia, au anunțat că turiștii care vin din țările europene care au ...
călătorii pandemie condiții de călătorie turiști

De la 1 iunie, se dă liber la evenimente! Raed Arafat a explicat care sunt condițiile de participare

Petruța Gromucz - mai 15, 2021
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a explicat care vor fi condițiile ...
evenimente participare condiții relaxare

CNSU a emis o nouă hotărâre care prevede măsurile de relaxare care sunt propuse pentru implementare din 1 iunie, 1 iulie și 1 august. Au fost emise noi reguli pentru petrecerile private, domeniul HoReCa și agenții economici

Petruța Gromucz - mai 14, 2021
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis în această seară, Hotărârea cu numărul 29. ...
pandemie coronavirus măsuri relaxare

Primele evenimente-pilot vor avea loc în acest weekend. Vezi lista evenimentelor și locația acestora

Petruța Gromucz - mai 14, 2021
Astăzi a fost adoptată Hotărârea nr. 27, privind aprobarea organizării și desfășurării a 4 ...
evenimente România evenimente pilot test

259.786 de elevi defavorizați vor primi vouchere pentru haine și rechizite

Petruța Gromucz - mai 14, 2021
Ieri a fost semnată cererea de finanțare pentru acordarea,  prin intermediul ...
educație elevi elevi defavorizați România

Reformele majore din PNRR – agreate la Bruxelles. 3,7 miliarde de euro pentru educație, 2,5 miliarde de euro pentru sănătate și 2,2 miliarde de euro pentru mediul de afaceri

Petruța Gromucz - mai 14, 2021
Premierul Florin Cîțu, împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian ...
PNRR economie fonduri Planul Național de Redresare și Reziliență

VEȘTI BUNE: De mâine, România renunță la mască și la restricția circulației pe timpul nopții. Nunțile și botezurile, fără restricții de persoane. Florin Cîțu: „Dacă se oprește campania de vaccinare, ne întoarcem.”

Petruța Gromucz - mai 14, 2021
Ieri seară, au fost luate câteva decizii foarte așteptate de români. Președintele Klaus Iohannis ...
restricții relaxare România normalitate

Zi liberă plătită pentru vaccinare, noua propunere legislativă

Daiana Toma-Cioran - mai 13, 2021
Comisia de Muncă a Senatului a acordat raport favorabil propunerii legislative de modificare a ...
actualități raport favorabil pandemie muncă

Prim-ministrul Florin Cîțu a numit un nou șef al Poliției Române

Daiana Toma-Cioran - mai 13, 2021
Noul șef al Poliției Române este chestorul Benone-Marian Matei, numirea fiind făcută, ieri, de ...
Prim-ministru Guvern premier România

Deputatul Gabriel Zetea și grupul consilierilor județeni PSD propun acordarea titlului de cetățean de onoare post-mortem lui Ioan Dulf, primul președinte al CJ Maramureș

Daiana Toma-Cioran - mai 13, 2021
Printr-o adresă oficială transmisă spre executivul Consiliului Județean Maramureș de către ...
PSD Maramureș Consiliul Județean CJMM

Raliul Maramureșului se întoarce. Doi piloți maramureșeni participă la competiție

Daiana Toma-Cioran - mai 13, 2021
Maramureșul apare din nou în calendarul raliurilor din România după 14 ani de absență. ...
FRAS sport Maramureș Baia Mare

Florin Cîțu, alături de alți reprezentanți ai Guvernului, negociază la Bruxelles proiectele cuprinse în PNRR. Planul trebuie depus până la sfârșitul lunii mai

Petruța Gromucz - mai 13, 2021
Premierul Florin Cîțu, a publicat seara trecută pe una dintre rețelele de socializare, ...
PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență România economie

„De la Procreștinism la Înviere”, eveniment cultural-artistic la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară

Petruța Gromucz - mai 13, 2021
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș și Consiliul Județean Maramureș, în ...
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș Baia Mare eveniment