Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petru, ambii pescari din Betsaida, o cetate pe malul lacului Ghenizaret. La început, Sfântul Apostol Andrei a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care a aflat despre întruparea Mântuitorului Hristos.

Sfântul Andrei a avut misiunea de creştinare a neamurilor, alături de ceilalți apostoli. Astfel, folclorul românesc aminteşte de prezența Sfântului Andrei în părțile Dobrogei, unde şi-a găsit loc într-o peşteră, alături de însoțitorii săi. Acest loc a fost sfințit, purtând numele de " Peştera Sfântului Andrei", iar în prezent aici se află Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei.  Acesta a fost răstignit la Patras, lângă  Corint, pe o cruce în formă de x, cu capul în jos, cruce care mai târziu a purtat numele de " Crucea Sfântului Andrei".

Sfântu Andrei este considerat părintele creștinismului românesc, Apostolul romînilor și începătorul încreștinării poporului românesc.

 Există multe superstiții legate de această sărbătoare. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei dispare hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute şi lupii încep să vorbească. Femeile nu mai torceau şi nu ma țeseau până la Crăciun, iar fetele necăsătorite îşi puneau busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul. De asemenea, o tradiție din străbuni spune că fetele nemăritate trebuie să pregătească o plăcintă cu multă sare înainte de a se culca, iar dacă se vor căsători anul următor, viitorul kire le va aduce în vis o cană cu apă.

În fiecare an, pe 30 noiembrie, credincioşii din țara noastră cinstesc numele Sfântului Apostol Andrei, participând la slujbe religioase şi pelerinaje.

În anul 1995, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca această zi să fie însemnată în calendarul bisericesc cu crucea roșie, însemnând o mare sărbătoare.

Unul dintre obiceiurile românilor pentru această zi este de a pune usturoi la grajdurile animalelor și de a le face semnul crucii pe mână cu usturoi copiilor, deoarece tradiţia spune că pe 30 noiembrie se deschid porţile Iadului, iar spiritele rele ies în lume şi îi bântuie pe muritorii de rând, iar copii sunt suflete pure și cele mai vulnerabile. De asemenea, tradiția spune că la sfârșitul lunii noiembrie, strigoii ies din pământ pentru a-și alege conducătorul, prin luptă. Odată ajunşi pe pământ, aceştia sug sângele animalelor, beau laptele vacilor, mănâncă inimile oamenilor şi le sug sângele.

 Gospodarii au obiceiul de a pune grâu la încolțit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor. De altfel tradiţia spune că punerea la încolţit a grâului aduce prosperitate în casă. De aceea, fiecare membru al familiei îşi va pune propriul vas cu grâu şi va avea grijă de el până va creşte.

Apoi, usturoiul folosit pentru protejarea gospodăriei este dus la biserică, unde preotul îl sfinţeşte. Ulterior este zdrobit şi păstrat în casă, lângă icoana Sfântului Andrei şi folosit ca leac pe parcursul anului următor.

O altă tradiţie legată de sărbătoarea Sfântului Andrei spune că oamenii îşi pot da seama cum va fi iarna care urmează. Dacă în această noapte cerul este senin, înseamnă că iarna va fi una blândă, dar dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă grea.