Firmele private românești, inclusiv start-upurile vor avea la dispoziție 3 miliarde de euro din fondurile 2021-2027. Vor putea accesa direct din fondurile de coeziune puse la dispoziție pentru următorii ani. Vor fi create și 4 linii de finanțare a start-upurilor, în mediul rural și în cel urban. Fondurile vor avea o valoare totală de 30,07 miliarde de euro, în timp ce pentru perioada 2014-2020 au fost alocați pentru România doar 1,5 miliarde de euro. Valoarea totală a fondurilor europene structurale și a investițiilor din țara noastră a fost de 22,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020. Totuși, chiar dacă valoarea fondurilor din perioada de programare curentă a fost mai mică decât cea care urmează să fie implementată, 17.000 de firme au beneficiat de fonduri europene structurale și de investiții pentru inițiative antreprenoriale. Au fost depuse proiecte cu o valoare dublă în perioada 2014-2020, respectiv de 3 miliarde de euro.
Marcel Boloș a avertizat însă că fondurile vor fi mai greu de accesat decât în trecut, deoarece România se îndreaptă spre digitalizare, provocările vor fi mai mari, iar antreprenorii români vor trebui să facă față.
„Dacă până acum ne puteam gândi la inițiative antreprenoriale care duceau spre activitățile curente ale firmelor, din următoarea perioadă de programare trebuie să gândim alt tip de inițiative antreprenoriale, care au la bază cercetarea, transferul tehnologic, producția inteligentă. Acestea ar fi cuvintele de ordine pe care le promovează Uniunea Europeană în momentul de față. Discutăm de o dublare a acestor fonduri și de canalizarea acestor tipuri de investiții în zonele care țin de tehnologiile de vârf”, a spus ministrul Marcel Boloș.
Acesta a declarat că perioada care urmează nu va fi una simplă, deoarece România trebuie să se adapteze cerințelor UE și mai ales unui viitor tehnologic: „Sună extrem de pretențios să ne gândim la nanotehnologii, biotehnologii, alte domenii de vârf ale tehnici, dar cred că așezarea pe acest drum al tehnologiilor de vârf va face diferența între România actuală și România următorilor 10 ani”.
Pentru planul 2021-2027, există fonduri pentru startup-uri și firme mijlocii și mici, adică pentru IMM-uri. Există două obiective pe politică majore, respectiv Fondurile pentru startup-uri în 4 apeluri și Banii pentru IMM-uri, startup-uri și scale-up pe tehnologie.
Primul obiectiv este concretizat prin 4 linii de finanțare pentru „Încurajarea antreprenoriatului”: StartUp Student, StartUp Diaspora, StartUp Rural și StartUp Restart.
Prima linie, respectiv SartUp Student , oferă finanțări de până la 100.000 de euro pentru studenții antreprenori. Se preconizează creearea a peste 900 de afaceri și aproximativ 5.000 de locuri de muncă. Banii pot fi accesați de ONG-uri, universități și camere de comerț. Ce-a de-a doua linie, respectiv StartUp Dispora oferă finanțare de până la 40.000 de euro românilor care s-au întors din străinătate pentru a-și deschide afaceri în România.
Obiectivul va fi însoțitt și de bani europeni pentru alte proiecte precum instrumentele financiare, adică creditele de lucru necesare afacerilor noi, un program pilot în Valea Jiului prin care persoanele disponibilizate care nu vor să devină antreprenori se pot recalifica, și o activitate privind calificarea angajaților prin procese de învățare.
Cel de-al doilea obiectiv este Obiectivul de politică 1: bani pentru IMM-uri, startup-uri și scale-up pe tehnologie, „O Europă mai inteligentă”. Valoarea finanțării este de 6 miliarde de euro, adică 35% din toți banii țării din Fondul European de Dezvoltare Regională-FEDR. Beneficiarii de stat vor fi cei care vor intra în posesia majoritare a sumei. Acești bani vor fi alocați pentru investițiile în noi tehnologii precum inteligența artificială, în investiții pentru IMM-uri care să conducă spre digitalizarea proceselor de producție, în internaționalizare și în investiții pentru clustere în vederea integrării lor în lanțurile de valori europene. Toate acestea investiții sunt pentru consolidarea competitivității economiei românești.
La capitolul de creare a firmelor noi și a creșterii ratei de supraviețuire a acestora, se acordă finanțări pentru credite, fonduri de investiții care acordă finanțări în schimbul unor părți sociale sau garanții publice și credite bancare în condiții avantajoase.
Tot în scopul digitalizării României, statul român propane înființarea unui Institut de Inteligență Artificială pentru domeniile IT, robotică și automatizări industriale și a unui Institut pentru Tehnologiile Viitorului precum nanotehnologiile, fotonica sau microelectronica.
Banii vor fi atrași prin două tipuri de programe operaționale, respectiv cele 8 programe Operaționale Regionale și Programul Operațional Creștere inteligentă și digitalizare.
Guvernul dorește să delimiteze Programul Operațional Regional în 8 POR-uri de sine stătătoare. Fiecare din cele 8 ar urma să fie clasat pe câte o regiune de dezvoltare și să aibă câte o autoritate de management. În prezent, POR este gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice. În cadrul programului vor fi investiți bani pentru digitalizarea serviciilor publice locale precum inovare, parcuri smart sau robotică. Actualul Guvern nu are încă scopurile clar definite, are finanțările cu care nu știu încă ce vor face.
Programul Operațional Creștere Inteligentă și digitalizare va avea proiecte de specializare inteligentă la nivel național, prin asociere cu programul UE Horizon care se referă la asigurarea excelenței științifice pentru Europa și este accesat direct de la Comisia Europeană de către beneficiari din Uniunea Europeană și din alte state partenere. Programul va avea și proiecte de internaționalizare, instrumente financiare pentru finanțarea firmelor, robotică, nanotehnologii sau infrastructură de cercetare, dezvoltare și inovare.